Despre placa de baza GA-M68SM-S2L

Placile de baza reprezinta elementul de legatura dintre toate componentele sistemului.Pe o placa de baza exista 2 chipset-uri (un northbridge si un southbridge).Northbridge-ul se ocupa cu comunicatiile dintre procesor, magistrala de date si memoria sistemului iar Southbridge-ul se ocupa cu managementul controllerilor IDE, SCSI si cu perifericele (placa video, placa de sunet etc.)
Placile de baza contin mai multe tipuri de conectori si interfete. Interfetele cele mai cunoscute sunt:ISA (Industry Standard Arhitecture)- Pe cale de disparitie, ce functioneaza la 16 MHz si este folosita de placi grafice, placi de sunet si modemuri mai vechi.
Placa de baza Gigabyte GA-M68SM-S2L contine: Platforma AMD, Socket AM2, Canale audio 6, Memorie maxima 6 GB, este dual channel. Este monotorizat H/W care raporteaza tensiunile din sistem, temperaturile procesorului si a celor din sistem, a turatiei ventilatoarelor si are ajustare dinamica a turatiei ventilatorului de procesor. Seria S de placi de baza de la gigabyte pt platforma AMD AM2 detine doua functi inovatoare: Safe si Smart care face sa aiba o performanta mult mai buna. GA-M68SM-S2L suporta ultima generatie de procesoare AMD pe socket AM2, cu memoria DDR2 ruland in mod dual channel la 800 MHz, oferind astfel maximul de performanta si permitand ajustarea acesteia.

... continuare

Reparatiile strazii Menumorut

In 04.06.2008 a inceput reabilitarea retelei de canalizare pe strada Menumorut, dar nu se stie cand se va finaliza aceasta lucrare deja inceputa.

Pentru inceput nimic nou,doar faptul ca ,in curtea minunata a liceului,sunt depozitate cateva tevi de canalizare.Multi dintre voi se gandesc la faptul ca,un santier este in desfasurare inCei mai multi dintre cei care se ocupa de reabilitarea canalizarii pe aceasta strada stau in loc sa lucreze cred ca de aceea nu s-a pus si data finalizarii lucrarii pe tablita. Deoarece pe aceasta strada se afla si Colegiul Tehnic "Constantin Brancusi" cred ca au avut un program special de lucru deoarece in timpul examenelor care s-au dat nu au lucrat deloc crezand ca ii deranjeza pe cei de la bac.

Privind imaginile din dreapta o sa va dati seama cat de repede o sa se termine aceasta reabilitare de canalizare pe aceasta strada.

Daca o sa lucreze tot asa cred ca data finalizarii acestei lucrari o sa fie dupa un an de la data inceperi adica in 04.06.2009.

Aceste fotografii au fost facute de Sibinescu Vlad si Kristof Stefan.

Salvati natura

Acest logo reprezinta cat de important este natura si mediul inconjurator pentru omenire. Ca sa mentinem sanatatea naturii e importanta salvarea padurilor, plamanul Pamantului, acesta putand fi realizat doar daca spunem stop defrisarilor si stop branconajului.
Si tu poti da o mana de ajutor pentru salvarea planetei.

Culoarea

Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru. Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet.Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot fi complementare si necomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prin amestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin armonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau de culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.

Culorile luminiise obtin prin descompunerea luminii albe in culorile spectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza la realizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorile lumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lor complementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecate cu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.3. Raporturi de culoare si de luminaIntr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate raporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare.Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.4.Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. : un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; un verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant. Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.: un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; un rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este de doua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si luminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putin alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastru pur, pus si el langa un violet, etc.Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a ei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr. I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorile pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu complementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este griul neutru.5. Tonalitate. Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in inchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonale diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu, rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa verde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in special la luminozitatea culorilor.6. Culori calde si culori reci. Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplu rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet, culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fie relativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru, rosu decat violet.7. Contraste. Intr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sa difere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen (caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur langa un verde pur -; contrast complementar; un rosu pur intens langa un verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatie sau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un violet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -; deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece -; un contrast de cald -; rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesiv si simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, apare dupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acest cerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand o existenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seama de acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoare care apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este in realitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscarea ochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produce un amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesiv si culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privim un rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul de alaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culorii subiectiv -; succesiv, verde (complementara rosului peste culoarea galbena). Acesta este contrastul simultan.8. Umbre colorate si transparente. Intr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra. Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori care dau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbre colorate.Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau cand umbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoase care poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor din apropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de aceste obiecte. Ele se numesc relexe

Prima zi de scoala la un boboc

Ma numesc George Constantin si am fost repartizat la scoala "Constantin Brancusi".Prima zi de scoala n-a fost una prea fericita din cauza faptului k a plouat mult, cred ca a plans cerul dupa noi.Prima zi a inceput in felul urmator:m-am trezit de dimineata,m-am imbracat si am pornit spre autobuz deoarece eu locuiesc la sat.

Ajuns in oras am pornit spre mult asteptata scoala.Cand am ajuns,am ramas uimit cand am vazut atatia elevi.Prima reactie a fost sa intru in scoala pentru k afara ploua cu galeata.Inauntru erau o groaza de baieti si fete care asteptau sa-si cunoasca dirigintii si colegii.Am avut si eu norocul ca la scoala m-am intalnit cu cativa amici din sat,erau si ei la scoala asta doar ca erau mai mari ca si mine.

Am stat cat am stat,am asteptat cat am asteptat,pana in cele din urma si-au amintit niste profesori de noi si ne-au organizat putin,era o agitatie mare pe holuri.La scoala am ajuns pe la 8:30,am asteptat cam pana pe la 10:25 pe holuri.Dupa ce ne-au bagat pe cativa in sali de clase,mai exact pe o clasa.Apropo eu locuiesc in satul Dumbravita.

Dupa ce ne-au prezentat colegii,ne-au dat oraru pentru a doua zi,sau mai bine zis pentru toata saptamana.Dupa ne-au lasat liberi.Impresia mea de scoala nu a fost una prea buna deoarece am observat k in scoala e plin de figuranti si de smecherasi,acest lucru fiind k cei mari se leaga de cei mici.Colegii nu mi s-au parut prea amicali dar sper sa convieuiesc k ei in urmatorii patru ani,dar asta e.Pe la 11:45 am iesit din scoala si m-am indreptat spre casa cu gandul la a doua zi de scolarit.Cam atata pot sa spun despre prima zi de scoala,mai multe in episodul urmator.

Scoala viitorului

In privinta scolilor din Romania s-au inceput etapele de renovare si modernizare pt asigurarea unor conditii optime la nivel european de invatamant.Printre care si scoala la care invat si eu,adica,liceul "Constantin Brancusi",as dori sa se faca mai mult sau mai putin unele modificari.Dar aceste modificari trebuie sa capteze atentia tuturor elevilor din aceasta scoala.
Pt inceput, as dori ca in acest liceu sa se adauge diferite chestii cum ar fi urmatoarele:
-salile de dus ,lipsesc cu desavarsire din scoala.
-sa se introduca un program mai prelungit de scoala,adica internatul.
-sa se construiasca un bazin cu apa unde sa se relazeze elevii
-scoaterea din program unele materii care nu tin de profilul respectiv
-introducerea unor sali cu diferite aplicatii cum ar fi, tenisul de masa, biliardul, s.a
-construirea unei cantine, fara plata
-renovarea si marirea salilor de sport, mai ales cea a fetelor.
-mai putine ore, mai multa distractie
-o data pe luna sa se faca o excursie unde vor elevii
-sa se faca diferite activitati cu diferite aplicatii
-

Principiul de functionare al monitorului LCD

Monitoare LCD

Monitoare le LCD urmeaza un set diferit de reguli fata de monitoare le CRT oferind avantaje in termeni de spatiu ocupat si ergonomie , putere consumata ,a ratei de reimprospatare a imaginii ce deseori provoaca dureri de cap si ochi pentru un utilizator de monitor CRT , cat si a geometriei perfecte . Totodata monitoare le LCD au si dezavantaje date de pretul mai mare fata de un monitoarele CRT , a ungiului de vizibilitate cat si a acuratetii cu care pot reda culorile (panel-urile TN).


In timp ce monitoare le CRT sunt capabile sa reproduca mai multe rezolutii si sa se scaleze pe dimensiunea ecranului , un monitor LCD , are un numar fix de celule cu cristale lichide si de aceea poate reproduce doar o singura rezolutie pentru o imagine pe intregul ecran , folosind fiecare celula pentru un pixel . Rezolutiile inferioare pot fi reproduse folosind doar o portiune din ecran , fie pe tot ecranul dar prin interpolare , atribut ce face anumite monitoare LCD sa se deosebeasca de altele prin calitate imaginii reproduse la rezolutii mai mici decat cea nativa . De exemplu , un monitor LCD cu rezolutia nativa de 1024x768 poate reproduce o imagine cu rezolutia de 640x480 folosind doar 67% din ecran . Totusi majoritatea monitoarelor LCD sunt capabile sa redimensioneze imaginile de rezolutie inferioara celei native prin interpolare , astfel incat imaginea sa fie reprodusa pe tot monitor ul . Aceasta metoda functioneaza mai bine pentru imaginiile cu ton continuu cum sunt fotografiile decat pentru text si imagini cu un grad mare de detaliu , unde pot rezulta obiecte cu un alias mare , pixelate . Cele mai bune rezultate sunt obtinute de un monitor LCD care reesantioneaza imaginea atunci cand o redimensioneaza , aplicand si o procesare anti-alias atunci cand umple pixelii in plus . Unele monitoare pot face acest lucru mai bine decat altele in functie de producator si metoda de procesare a imaginii .


Cu toate ca posibilitatea de a afisa imagini cu rezolutii diferite nu este punctul lor forte , posibilitatea de a pivota ecranul din pozitia landscape in pozitia portrait este o caracteristica tipica monitoare-lor LCD .Tehnologia care face acest lucru posibil este pe piata de pe la mijlocul anilor 90 si acum a fost adoptata de majoritatea producatorilor de monitoare cat si de notebook-uri. Modul portret este in particular potrivit pentru un numar de aplicatii ce ruleaza pe PC cum sunt procesoarele de text si calcul tabelar (Word, Excel) si navigarea pe internet , etc. - Majoritatea monitoare-lor LCD care vin cu pivot vin deasemenea si cu software-ul necesar pentru a pivota imaginea un exemplu fiind Pivot Pro ce vine impreuna cu monitoarele Samsung . Intoarcerea imaginii a fost implementata ca si caracteristica standard si de producatorii de placi video in ultimile versiuni de drive disponibile , astfel obtinandu-se timpi de raspuns mai mici decat in cazul utilizarii intoarcerii imaginii cu un software gen Pivot Pro . Incepand cu anii 2000 , toate monitoare le LCD de 17 inch suporta nativ SXGA . 1024x1280 este in particular potrivita pentru navigarea pe web , deoarece multe site-uri au inceput sa fie optimizate pentru rezolutii mai mari 800x600 .


Spre deosebire de un monitor CRT , diagonala masurata este aceeasi cu suprafata vizibila , deci nu exista nici un inch pierdut duopa carcasa monitor ului . Acest fapt face ca suprafata vizibila a unui monitor LCD sa fie cat cea a unui monitor CRT cu 2-3 inch mai mare .

Marime ecran LCD	Marime ecran CRT	Rezolutie
14.5 inch la 15 inch	17 inch	1024x768
17 inch la 18 inch	19 inch	1280x1024 sau 1600x1200

Un monitor CRT are trei tunuri de electroni pentru fiecare culoare in parte ale caror fluxuri de electroni trebuie sa fie perfect convergente pentru a putea crea o imagine clara . Datorita modului in care se formeaza imaginea pe un monitor LCD , acestea nu au probleme de focalizare , fiecare celula deschizandu-se sau inchizandu-se independent . Exista un motiv pentru care textul se vede mult mai bine pe un monitor LCD . Pentru un monitor LCD nu se pune problema ratei de reactualizare (refresh rates) si tremuratului imaginii - celulele unui monitor LCD sunt fie pornite , fie oprite , astfel incat imaginile redata la rate de reactualizare de 40-60 Hz se vad la fel ca cele redate la 75 Hz .

Totusi , monitoare le LCD pot avea una sau mai multe celule defecte . Pe un monitor cu rezolutia nativa de 1024x768 exista cate 3 celule pentru fiecare pixel - una pentru rosu , verde si albastru - rezultand astfel aproape 2.4 milioane celule (1024x768x 3 = 2,359,296). Exista sanse ca unele celule ( subpixeli ) sa fie blocati fie pe aprins creand un punct luminos sau pe stins creand un punct negru .

Monitoare le LCD au si alte elemente care nu se gasesc intr-un monitor CRT . Panel-urile sunt luminate cu tuburi fluorescente care se afla in spatele panel-ului. .Deasemenea spre deosebire de monitoare le CRT , monitoare le LCD nu emit radiatii , astfel fiind mult mai potrivite pentru persoanele care petrec un numar de ore considerabil in fata monitor ului

Este posibil sa apara fenomenul de ghosting atunci cand o imagine intunecata sau deschisa poate afecta portiunile invecinate cu ea . Unghiul de vizibilitate este o problema a monitoare-lor LCD care s-a mai atenuat datorita evolutiei tehnologie . Aceasta problema apare datorita faptului ca celulele cu cristale lichide nu emit lumina proprie , ci moduleaza lumina ce trece prin panel provenita din lampile fluorescente aflate in spatele panel-ului in timp ce monitoare le CRT emit lumina proprie prin trecere radiatiei tunurilor de electroni in spectrul vizibil printr-un filtru de fosfor. La monitoare le ce emit lumina proprie (CRT,Plasma) exista un material la suprafata panel-ului (fosfor) ce emite lumina care este usor de vazut din unghiuri mari. La monitoare le LCD , pe langa lumina care trece prin pixelul dorit , lumina emisa oblic trece si prin pixelii invecinati cauzand distorsiuni de culoare.

Majoritatea monitoare-lor LCD conectate la un calculator cu o iesire analogica VGA cu 15 pini folosesc un convertor analog-digital pentru a converti semnalul intr-un mod utilizabil de panel . Acest lucru reprezinta un impediment pentru adoptarea unor noi tehnologii de realizare a panelurilor cu cristale lichide , datorita costurilor adaugate la aceste sisteme pentru a suporta o interfata analogica .

Totusi , la sfarsitul anilor 90 , cateva grupuri de producatori au propus o interfata digitala pentru monitoare LCD ,dar fara a castiga suportul necesar pentru a putea stabili un standard . Impasul a fost depasit prin eforturile Digital Display Working Group (DDWG) care includea producatori mari de talia Intel , Compaq , Fujitsu, Hewlett-Packard,IBM, NEC si Silicon Image , grup ce s-a format in toamna lui 1998 cu scopul de a crea un set de specificatii robuste , detaliate si extensibile ale interfetei dintre monitoare le digitale si computere. In primavara lui 1999 grupul a aprobat prima versiune a Digital Visual Interface(DVI),un set detaliat de specificatii care descriau protocolul de comunicatie , partea electrica cat si cea mecanica , fiind scalabil si pentru monitoare le digitale de inalta rezolutie si care furniza si un conector care sa suporte atat monitoare le analogice cat si cele digitale .