Culoarea

Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru. Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V.Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet.Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot fi complementare si necomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prin amestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin armonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau de culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.

Culorile luminiise obtin prin descompunerea luminii albe in culorile spectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza la realizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorile lumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lor complementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecate cu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.3. Raporturi de culoare si de luminaIntr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate raporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare.Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.4.Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. : un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; un verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant. Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.: un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; un rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este de doua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si luminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putin alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastru pur, pus si el langa un violet, etc.Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a ei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr. I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorile pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu complementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este griul neutru.5. Tonalitate. Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in inchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonale diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu, rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa verde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in special la luminozitatea culorilor.6. Culori calde si culori reci. Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplu rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet, culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fie relativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru, rosu decat violet.7. Contraste. Intr-un tablou, un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sa difere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen (caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur langa un verde pur -; contrast complementar; un rosu pur intens langa un verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatie sau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un violet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis -; deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece -; un contrast de cald -; rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesiv si simultan. Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, apare dupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acest cerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand o existenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seama de acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoare care apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este in realitate exact complementara acestei culori. Daca prin miscarea ochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produce un amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesiv si culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privim un rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul de alaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culorii subiectiv -; succesiv, verde (complementara rosului peste culoarea galbena). Acesta este contrastul simultan.8. Umbre colorate si transparente. Intr-un tablou de obicei, obiectele sunt redate prin lumina si umbra. Aceste umbre pot fi exprimate prin tonuri inchise ori prin culori care dau un efect de umbra. Culorile care redau efect de umbra sunt umbre colorate.Cand umbrele lasa sa se simta materia obiectelor reprezentate sau cand umbrele apar foarte luminoase, se spune ca sunt umbre transparente.In zona de umbra a obiectelor apar de multe ori parti mai luminoase care poarta culorile la fel cu ale mediului sau ale obiectelor din apropiere. Aceste pete sunt lumini colorate reflectate de aceste obiecte. Ele se numesc relexe